Test: Peugeot un (ELY)STAR de 50 cmc

Pentru mulţi dintre noi Peugeot reprezintă o marcă de automobile. Pentru mai puţini dintre noi numele îi duce cu gândul la scutere precum Ludix (că le-am văzut la Poşta Română) sau Jet Force sau Vivacity sau mai popularul, în ultimul timp, V-click. Pentru şi mai puţini dintre noi Peugeot reprezintă un performant nume în ciclism.

Iată că modele precum Elystar îşi fac apariţia şi pe drumurile din România. Rare, ce-i drept, dar poate fi un început. Surpriza poate fi şi mai mare când, văzând un Elystar, descoperi că are o capacitate cilindrică de 50 cmc. Şi dacă cel care îl posedă este şi un prieten, nu mai rămâne decât să descoperim ce poate oferi. Scuterul.
Cei mai puţin familiarizaţi cu gama producătorului francez vor primi informaţia despre Elystar folosind ceva analogii. Deci, Elystar este în esenţă un Elyseo şi până aici cred că am pierdut câţiva dintre cei care ne urmăresc. Dar Peugeot a construit modelul păstrând doar elementele care au făcut popular modelul Elyseo, aruncând în schimb o grămadă de tehnologie pe noul produs. Rezultatul este Elystar, care este la fel de diferit de Elyseo ca Ford Cosworth de Sierra. Gata cu analogiile.

Dezvoltarea noului model a plecat de la un sondaj efectuat la cererea Peugeot în 2001 la care peste 70% dintre respondenţi au declarat că nu ar dori un scuter pentru că se tem de un accident.  În acel moment Peugeot s-a angajat să dezvolte un sistem de frânare sofisticat care combina ABS cu PBS (power braking system) în parteneriat cu ENI , un producător german de piese. Rezultatul: un sistem care permite o mai bună frânare decât multe motociclete de top. Sistemul de frânare de pe Elystar a fost alocat pentru gama Peugeot din 2003.

Să privim şi către aspectul lui Elystar. Prima impresie bună ţi-o lasă partea frontală, unde blocul optic se aseamănă aseamănă puţin cu Speedfight 2, cu geam cristal şi semnalizatoare incorporate. Şi nu poţi să nu observi un lucru care chiar ne-a încântat: parbrizul. Care continuă în linia elegantă a scutului completând design-ul frumos al scuterului. Un prim minus am acordat oglinzilor, care la prima vedere arată solid, dar, chiar dacă pot fi ajustate uşor, pot oferi o imagine distorsionată atunci când scuterul este în mişcare.
Şaua este lungă, ideală pentru două persoane, iar pilotului îi este oferit un spătar confortabil. Podeaua este dreaptă, cu un spaţiu generos pentru picioare şi o capacitate ridicată de transport.  Şi dacă tot vorbim de confort trebuie să menţionăm suspensia Paioli, un impresionant număr de spaţii de depozitare, o priză de 12 V amplasată pe consola principală, un sistem de siguranţă cu cablu rabatabil în caroserie (opţional). Modelul testat dispune de o serie de opţionale şi de un pachet tuning de fabrică (evacuare şi variator). Panoul de bord este unul dintre cele mai complexe existente pe un scuter de capacitate mică. Vitezometrul analogic este completat de un afişaj digital pentru odometru, nivel combustibil şi ceas şi o serie de becuri martor. Un plus este becul pentru alarmă încastrat în spaţiu dedicat.
Este un scuter ideal pentru toată lumea, fiind foarte uşor manevrabil şi având un sistem foarte dezvoltat de frânare. Cu o lungime de 190 cm şi o înălţime totală, inclusiv oglinzi, de 123 cm, cântărind aproximativ 100 kg, poate reprezenta o alternativă pentru cei ce vor să-şi înceapă experienţa în pilotatul scuterelor. Şi ar mai fi un of: merita nişte roţi puţin mai mari…nu de 12’’ cât le are.